Teritoriul judeţului Cluj este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje şi de forme de relief, la care vin să se adauge o serie de monumente ale naturii. Aşezarea să geografică îi conferă o poziţie privilegiată, de o importanţă turistică dată de impresionantele sale resurse recreative. Munţii Gilău, Vlădeasa şi Trăscău se remarcă prin culmile lor prelungi., Cheile şi defileele (Turzii, Turului, Stânciului, Arieşului), abrupturile şi peşterile lor (Vârfuraşul). Lacurile Fântânele, Tarniţa şi Floroiu (de acumulare), lacurile sărate de la Turda şi Cojocna, iazurile din Câmpia Transilvaniei, apele minerale, toate acestea, pot constitui puncte turistice de mare interes.
Acestora li se adaugă monumente istorice datând din cele mai vechi timpuri, alături de monumente de artă şi elemente folclorice originale.
Obiective turistice naturale
GRĂDINA BOTANICĂ CLUJ-NAPOCA

Este una din cele mai frumoase şi mai complexe grădini botanice din sud-estul Europei. A fost înfiinţată în anul 1920 de către profesorul universitar Alexandru Borza, şi se întinde pe 14 ha. Toată această suprafaţă, constituie un cadrul propice celor mai variate peisaje datorită denivelărilor existente sau amenajate. În cuprinsul acestui muzeu al naturii, arborii şi plantele specifice tuturor continentelor găsesc condiţii optime de dezvoltare. Este traversată aproape prin mijlocul ei de către Pârâul Ţiganilor şi este udată de cei trei afluenţi ai acestuia.
BĂILE SOMEŞENI
Sunt situate în partea estică a Clujului, la aproximativ 4 km de zona centrală. Aflate la o altitudine de 360 m, Băile Someşeni sânt aşezate pe un masiv de sare situat la mică adâncime. Graţie virtuţilor lor terapeutice, numeroasele izvoare minerale cu ape bicarbonate, clorosodice şi radioactive oferă posibilităţi de tratare a diferitelor boli. Din păcate, în urma retrocedării, este acum în paragină
BĂILE COJOCNA
Prezintă un punct de atracţie major pentru clujeni, chiar dacă sunt abordate numai în weekend. Sunt situate în partea estică a comunei Cojocna, pe versantul stâng al pârâului Valea Sărată, la o altitudine de 340 m. Climatul blând al staţiunii şi cadrul pitoresc îmbogăţit de două lacuri de acumulare (Lacul Toroc şi Lacul Mare) constituie locul ideal pentru tratarea multor afecţiuni. Staţiunea, acum modernizată, pune la dispoziţia turiştilor săi băi reci şi băi calde. Bazinele amenajate se află pe locul vechilor exploatări de sare care au fost active din timpul romanilor până în Evul Mediu.
BĂILE BĂIŢA
Este o staţiune balneoclimaterică, şi este situată la 265 m altitudine, în apropierea satului cu acelaşi nume. Accesul este foarte facil fiind la stradă. Staţiunea are o existenţă foarte veche, fiind atestată de dovezi privind folosirea apelor minerale încă din vremea romanilor. Beneficiază de un climat blând, iar cele două izvoare minerale hipotermale (18-20 0C) bicarbonate, slab clorurate şi sulfuroase sunt indicate în special pentru tratarea bolilor de piele şi a bolilor reumatice. La fel ca şi cele de la Cojocna se pretează turismului de weekend.
STAŢIUNEA TURDA BAI
Se află într-o zonă depresionară înconjurată de păduri, în partea de sud a municipiului Turda, la o altitudine medie de 360 m. Băile datând din vremea romanilor au fost menţionate încă din Evul Mediu şi până la sfârşitul secolului al XVII-lea sub numele de “Ocnele de sare de la Turda”. Cele mai importante lacuri din staţiune sunt: Lacul Roman, Lacul Privighetoarea şi altele mai mici. Staţiunea este recomandată în tratarea diferitelor afecţiuni, în special celor ale aparatului locomotor. Odată cu modernizarea Salinei Turda, băile au devenit o atracţie serioasă.
CHEILE TURZII
Prezintă un fenomen spectaculos, de o mare amploare. S-au format în urma erodării calcarelor din componenţa Culmii Petridului de către râul Haşdate, pe o lungime de aproximativ 2 km. Cunoscute încă din vremea romanilor, Cheile Turzii s-au impus prin măreţia peisajului şi complexitatea faunei şi florei. Este o formă de relief impresionantă atât dinspre Mihai Viteazul cât şi dinspre Petreştii de jos. Relieful lor este caracterizat de pereţi verticali, stânci şi numeroase peşteri. Majoritatea acestor peşteri sunt uscate şi prezintă interes arheologic datorită descoperirii unor unelte datând din epoca de piatră şi mai ales din epoca bronzului. Începând cu perioada năvălirilor tătare, localnicii le-au folosit drept loc de refugiu.
În zona turistică a Cheilor Turzii se află şi cabana Cheile Turzii, amplasată la o altitudine de 1385 m precum şi alte puncte de cazare particulare noi.
BĂILE OCNA DEJULUI
Aflată în apropierea Dejului, foate accesibile, există chiar şi o linie de transport în comun. Situată la o altitudine de 320 m, staţiunea dispune de o serie de piscine amenajate pe locul unei vechi exploatări de sare. Apa din aceste piscine are o concentraţie de până la 250 g/l, fiind indicată în special în tratarea afecţiunilor reumatice. Sunt parţial reamenajate, existând posibilitatea de mai bine.
MUNTELE BĂIŞORII
O locaţie turistică cunoscută în special iarna. Este situat la 800 m de comună Băişoara şi vârful se află la o altitudine de 1600m. Zona este extrem de apreciată de către amatorii de schi, iar vara există condiţii prielnice pentru vânat şi pescuit. Complexul turistic Băişoara constituie un excelent punct de plecare spre Muntele Mare şi spre Cheile Runcului. Este o locaţie frumoasă şi care se află în continuă dezvoltare.
MASIVUL VLĂDEASA
Masivul Vlădeasa este un masiv format din două ramuri ce coboară spre nord şi sunt separate de râul Drăgan. Din punct de vedere turistic, mai importantă este ramura estică, mărginită de Crişul Repede la nord, râul Drăgan la vest, Râul Henţ la est şi de cumpăna Criş-Someş. Văile pe care le prezintă sunt de o frumuseţe deosebită, cu pereţi pentru escaladă şi locuri de campare mirifice. Aspectul general este acela al unui podiş vulcanic. Masivul Vlădeasa este vizitat de un număr mare de turişti datorită numeroaselor sale trasee accesibile. Gradul de existenţă al indicatoarelor de trasee turistice este suficient pentru a putea evita pericolele sau rătăcirile. Este un loc special de reculegere în natură.
ZONA GILĂU TARNIŢA
Este o zonă deosebit de pitorească, ale cărei principale puncte de atracţie sunt constituite de barajul ridicat în zona Tarniţa (87m) şi de lacul Tarniţa, care se întinde pe o suprafaţă de 216 ha. Este o zonă cu vegetaţie abundentă şi spectaculoasă, iar ca loc de pescuit asigură tot confortul.
Rezervaţii Naturale
Fânaţele Clujului.
Un loc deosebit al Clujului datorită florei sale extrem de variate este una dintre cele mai interesante rezervaţii botanice. Situată la nord de municipiul Cluj-Napoca şi străbătută de pârâului Valea Caldă care îi oferă un aspect deosebit, se întinde pe o suprafaţă de 72,5 ha pe cuprinsul cărora relieful este destul de accidentat şi variat. Frumuseţea şi sălbăticia (încă) a locurilor par de basm sau de filmele cu cowboys. Aici exista peste 450 de specii de plante asemănătoare cu cele din stepele din sudul Ucrainei.
Rezervaţia naturală Cheile Turzii
Creată în anul 1938, rezervaţia reprezintă unul dintre cele mai importante monumente ale naturii din judeţul Cluj. Diversitatea formelor de relief oferă condiţiile necesare unei flore şi faune caracteristice: usturoiul sălbatic, stânjenelul, specii de ferigi etc. Există două frumuseţi ale rezervaţiei. Frumuseţea de vară şi frumuseţea de iarnă. Încercaţi să le descoperiţi pe amândouă.
Rezervaţia botanică de la Suatu
Situată la 26 km de Cluj-Napoca, această rezervaţie ocupă o suprafaţă de 4 ha, în cadrul ei regăsindu-se adevărate comori botanice care au atras atenţia oamenilor de ştiinţă încă din anul 1911. Frumuseţea şi amploarea acesteia nu este destinată doar botaniştilor.
Rezervaţia Lacul Ştiucii
Este un lac natural cu apă dulce şi limpede format în urma unui proces de dizolvare pe sare. Vegetaţia care-l înconjoară asigură condiţiile necesare dezvoltării unei flore şi faune bogate, oferind totodată un loc de popas păsărilor migratoare de baltă care îi oferă un aspect de “deltă”. Faptul interesant îl reprezintă şi multitudinea de specii de peşti din lac.
Oare trebuie să căutăm locuri pitoreşti departe de casă ? Poate Clujul să ne ofere weekend-ul relaxant pe care-l dorim?
Kerekes Gabor