La 30 decembrie 1947, Regele Mihai a fost obligat să abdice. În noiembrie acelaşi an, Mihai a călătorit la Londra la nunta viitoarei regine Elisabeta a II-a. Potrivit publicaţiei Washington Post (ediţia din 31 decembrie 1947) Regele Mihai „nu a vrut să se întoarcă, dar personalităţi americane şi britanice l-au încurajat să o facă”, Mihai s-a intors acasă „la sfatul expres al lui Winston Churchill”, care „se spune că l-ar fi sfătuit pe Mihai că «măi presus de orice, un rege trebuie să fie curajos»”. Acest lucru este însă dezminţit de Rege care potrivit propriei sale relatări, nu a avut astfel de intenţii de a nu reveni acasă.

Regele Mihai (stânga) şi Petru Groza 

La 30 decembrie comuniştii au anunţat abolirea monarhiei şi instaurarea unei republici populare. Folosindu-se de postul de radio au transmis o înregistrare audio cu mesajul Regelui în care îşi proclama, în mod forţat, sub amenintarea armei si a tancurilor sovietice care inconjurasera palatul regal, propria abdicare. Cabinetul Petru Groza, în şedinţa din aceiaşi zi, declară:  Doamnă şi domnilor miniştri, vreau să vă comunic că actul acesta s-a făcut prin bună învoială. Regele a constatat – aşa cum este scris aici – că instituţia monarhiei era o piedică serioasă în calea desvoltării poporului nostru. Istoria va înregistra o lichidare prietenească a monarhiei, fără zguduiri – cum poate inamicii noştri ar fi dorit. Ca să utilizez o expresie a reginei-mame, poporul a făcut azi un divorţ şi decent, şi elegant de monarhie. Prin urmare, şi actul acesta este la fel cu celelalte acte din istoria guvernării noastre. Vreau să se ştie pretutindeni – şi aceasta este foarte important – că lucrul acesta s-a făcut cu cuminţenie, la timpul său. Noi mergem înainte pe drumul nostru, cu minimum de zguduiri la maximum de foloase. Vom îngriji ca fostul rege să plece liniştit, aşa cum se cuvine, pentru ca nimeni să nu poată avea un cuvânt de reproş pentru acela care, înţelegând glasul vremurilor, s-a retras

În martie 1948, Mihai îşi denunţa abdicarea ca fiind smulsă cu forţa şi ilegală. Tot de la acel moment renunţă la titulatura, asumata la abdicare, de prinţ de Hohenzollern şi de atunci încoace se semnează ca “Regele Mihai de România”.

Pentru unii susţinători ai monarhiei, Mihai este încă de drept divin regele romanilor. Acesta nu a jurat pe constituţie şi nu a fost investit în funcţie de către parlamentul aflat în exerciţiu. Astfel actul constituţional de abdicare din 1947 nu putea contraveni celui religios şi în consecinţă nu putea decădea regele dintr-o poziţie în care a fost pus de Dumnezeu.